Știți ce este ‘garbologia’? Recent am descoperit și noi că garbologia (în engleză garbology) e știința care studiază… gunoiul. Așadar garbologii ne ajută să înțelegem ce aruncăm, ce se întâmplă cu deșeurile și cum impactează ele viața noastră. Garbologii vin cu metodologii complexe (exemplu) pentru a măsura volumul de gunoi produs. Vestea bună e că probabil că nu trebuie să ai o diplomă de garbolog ca să ajungi la concluzia că cel mai mult gunoi îl generăm în bucătărie.

Cum gândim noi, la Ecoptimist? Dacă cel mai mult gunoi apare în bucătărie, înseamnă că aici este cel mai mare potențial pentru îmbunătățire. Dar în același timp, suntem și oameni practici. Vrem să facem schimbări, dar nu vrem ca schimbările să ne aducă frustrări. În alte cuvinte, vrem să trăim mai zero waste cu eforturi minime. E omenesc și normal. Pentru asta am încercat să prioritizăm schimbările pe care le puteți face pe 2 dimensiuni: efort și impact. Efortul înseamnă cât de multe resurse (timp, buget) trebuie să investim pentru a produce o schimbare eco. Impactul ne arată cât de mare efect poate să aducă schimbarea respectivă. Pe baza experienței noastre, ne-a ieșit așa:  

Pentru fiecare dintre noi, graficul va arăta altfel, căci efortul e foarte subiectiv în funcție de locul în care trăiești, obiceiuri, mărimea familiei etc. Dar concluzia este că vrem să ne focusăm pe schimbările cu care ne simțim mai confortabil și care produc efecte majore. Adică – work smart, not hard. Am vrea să povestim puțin despre fiecare dintre schimbări:

UȘOR – CU IMPACT MARE: AICI POȚI ÎNCEPE!

#1 Săculeții textili – Aceștia înlocuiesc cu succes pungile la cumpărături. Poate să fie chiar primul pas către o viață mai sustenabilă. Îi vom mai uita acasă, mai ales la început, dar ușor-ușor va intra în reflex să avem în fiecare rucsac/geantă niște săculeți textili. O familie folosește în medie până la 1000 de pungi pe an – cu ajutorul săculeților, poți reduce cu ușurință numărul acestora cu 90%. Cu ocazia asta mai și pornești discuții interesante sau distractive la piața/aprozarul tău. Când am hotărât că nu mai dorim pungi de plastic (nici chiar la căpșuni, care ne “murdăresc” săculeții), vânzătorul de la aprozarul din cartier ne-a etichetat “ecologiștii”. Iar în ciuda insistențelor lui să luăm pungi de plastic “să nu ni se păteze săculeții”, întotdeauna a apreciat că avem grijă de natură și că refuzăm totuși punga.

#2 Lufa și/sau peria de vase – Lufa este o plantă care seamănă cu un castravete. Când se uscă, are textura unui burete care e ideal pentru spălatul vaselor. Cu alternativa asta zero waste putem să renunțăm la buretele de plastic care va rămâne cu noi încă 500 de ani. În schimb, lufa e naturală, biodegradabilă, compostabilă și non toxică. Se cultivă și în România, așadar susținem economia noastră și micile afaceri locale prin folosirea ei.

#3 Prosopul textil în locul șervețelelor de hârtie – cu toții avem prosoape în casă. Acestea pot fi folosite cu succes atât la ștersul vaselor, a mesei, dar și la ștersul mâinilor sau feței. Pur și simplu le spălăm și refolosim fără să umplem coșul de gunoi cu hârtie. Știați că șervețele de hârtie odată murdărite cu resturi de mâncare, ulei, sau alte lucruri, nu mai pot fi reciclate, astfel ele devin gunoi menajer?

MAI GREU – CU IMPACT MARE: IMPLICĂ MAI MULT EFORT, DAR MERITĂ DIN PLIN!

#4 Compostarea resturilor vegetale. Deșeurile biodegradabile reprezintă 56% din ce aruncăm la gunoi (deci în medie peste 150 kg pe persoană pe an). Așadar aici este potențial maxim pentru îmbunătățire! Din 1 ianuarie 2021, primăriile au obligația să colecteze deșeurile biodegradabile separat. Din păcate, asta nu se întâmplă în practică. Așadar, care ar putea fi soluția? Cea mai eficientă metodă de a reduce deșeurile biodegradabile e compostarea. Dacă pentru cei care locuiesc la casă cu grădină e mai ușor să amenajeze un colț pentru compostare, la apartament e nevoie de mai multă voință, pentru că implică un efort mai mare. Fie se poate investi într-un sistem de compostare potrivit pentru un apartament, fie se poate apela la comunități locale care strâng resturi vegetale pentru compost.

#5 Mai mult gătit, mai puțin comandat. Fiecare comandă de mâncare generează multe recipiente de plastic. Cu toate că există alternative mai sustenabile (ambalaje din materiale comestibile/compostabile/reciclabile), multe restaurante aleg să folosească ambalaje din materiale care au un impact negativ asupra mediului, dar și asupra calității mâncării din ele. Pe lângă acest aspect al ambalajelor, gătitul acasă este cu siguranță mai sănătos. Iar pentru copii poate fi o activitate educativă si distractivă de făcut în familie. Da, avem de spălat vase la sfârșit, dar măcar nu umplem un sac de gunoi de recipiente de plastic după o cină în familie. E nevoie de voință și puțină organizare – dar la final e și mai sustenabil și mai economic. Un plan alimentar săptămânal ajută mult să facem o listă de cumpărături fără risipă. Iar când totuși alegem să comandăm, să alegem acele restaurante care oferă ambalaje sustenabile.

#6 Apa de la robinet. Companiile care vând apă îmbuteliată, vând de fapt ambalajele de plastic de unică folosință. Cu un filtru sau o cană filtrantă, avem apă la dispoziție tot timpul. Pentru cei care preferă apa minerală, există soluția aparatelor care fac apă carbogazoasă. Impactul este uriaș! Un consum de 2l de apă pe zi, duce la 365 de PET-uri aruncate de o singură persoană într-un an. Pe lângă cantitatea mare de deșeuri evitate, e și mult mai economic să bei apă filtrată de la robinet – win-win.

UȘOR – CU IMPACT MAI MIC: MERITĂ ÎNCERCAT, FIECARE ACȚIUNE CONTEAZĂ!

#7 Șervețelele cerate. Extrem de versatile, sunt un must have în orice bucătărie zero waste. Înlocuiesc folia alimentară și păstrează alimentele proaspete. Pot fi folosite pentru a împacheta alimentele începute sau sandwichuri/gustări în deplasare, pentru a acoperi boluri/farfurii care nu au capac. Eu le-am folosit și pentru a ține la rece aluaturi de biscuiți, turtă dulce, etc. Sunt ușor de folosit – acestea sunt de fapt niște șervețele textile acoperite cu un strat de ceară topită. Când ambalăm alimentul în șervețelul cerat, la contactul cu mâinile noastre, acesta se înmoaie și se lipește de aliment, protejându-l. Sunt naturale, reutilizabile – un șervețel cerat poate avea o durată de viață de 1-2 ani, îngrijit corespunzător.

#8 Hârtia de copt e încă un obiect extrem de util într-o bucătărie eco. Cu toate că și hârtia de copt din hârtie poate fi teoretic reutilizată, în practică asta nu se întâmplă aproape niciodată (cel mai probabil din cauză că e greu de spălat și se rupe ușor). Alternativa eco e hârtia de copt din silicon alimentar. E extrem de versatilă – poate fi folosită ca suprafață de lucru nealunecoasă (pentru aluaturi), în cuptor nu are nevoie să fie unsă cu alte uleiuri pentru a asigura că preparatul nu se lipește, se poate spăla la mașina de spălat vase. E reutilizabilă, își face treaba perfect, e super rezistentă și nu trebuie aruncată după o singură utilizare.  

#9 Infuzorul de ceai. Ceaiul e cea mai populară băutură din lume (după apă). Cercetătorii ne confirmă că e recomandat să consumăm 2-3 căni de ceai pe zi. Când vine vorba de alegerea ceaiului, e evident că ceaiul la plic e mai rapid și ușor de “preparat”. Dar... știați că majoritatea ceaiurilor la plic conțin plastic (polipropilenă) pentru a sigila plicurile? Astfel, fiecare pliculeț de ceai elimină câteva miliarde de particule de microplastic în cană. Cine își dorește să bea plastic? Presupun că nimeni… De aceea, opțiunea cea mai sănătoasă atât pentru noi cât și pentru mediu e ceaiul la vrac, preparat cu ajutorul infuzorului – e mai natural, mai sănătos și mai prietenos cu natura. Există o întreagă cultură a ceaiului care ne confirmă că metoda aceasta e mai savuroasă și gustoasă.

MAI GREU – CU IMPACT MAI MIC: POȚI LĂSA PE MAI TÂRZIU.

#10 Vase de fontă în locul celor din teflon. Această schimbare nu e atât de grea, doar că ea poate să însemne o achiziție mai costisitoare. Teflonul, adică politetrafluoroetilena e tot plastic. Stratul de teflon de la suprafața vaselor nu e toxic în sine, dar în condiții de căldură mare, acesta poate elimina substanțe extrem de dăunătoare pentru sănătatea noastră. De aceea, în orice bucătărie (eco sau nu), recomandăm folosirea vaselor de fontă.

E loc de multe schimbări zero waste în bucătărie. Acestea sunt doar câteva dintre ele :).